Podina Resort este situat in centrul Satului Ungureni, intre Muntele Satra si Muntele Tibles. Aflat la 20 km de Targu Lapus si la 61 km de Baia Mare ,Podina Resort este o locatie usor accesibila pentru turistii de pretutindeni. 

Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii. Aici obiceiurile și tradițiile se păstrează cu sfințenie din generație in generație.
Tradiţia lemnului este inca actuală și fiecare maramureșean se mândrește cu ea . Cine nu a auzit de bisericile noastre care se înalţă falnice spre cer, de vestitele porți maramureșene, de casele ţăranilor maramureşeni cu ferestrele cât palma , acoperite cu draniţă , care , încă mai amintesc de tradiţia şi timpul de odinioară .
Aici în Maramureş tradiţia s-a păstrat . Mai vezi si acum oameni îmbrăcaţi în haine tradiţionale la muncile câmpului: la cosit , la strins fânul , la săpat


Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata. Aici regasim obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat.

Cu siguranta, Craciunul in zona Maramuresului este o experienta unica, ce nu va fi uitata nicicand. Ospitalitatea si bunatatea oamenilor, preparatele delicioase, peisajele superbe si, mai ales, traditiile unice din aceasta zona a tarii vor fi ingredientele unei vacante de poveste.

Ajunul de Craciun este marcat in Maramures prin doua traditii foarte raspandite: taierea porcului si colindatul. Taierea porcului, obiceiul cu cele mai adanci radacini in cultura romaneasca reprezinta un prilej excelent pentru a strange toti satenii laolalta si pentru a mai depana amintiri. Cel de-al doilea obicei, colindatul, este modul prin care crestinii isi ureaza unul altuia toate cele bune in una dintre cele mai importante sarbatori. Desi in seara de ajun pleaca numai copiii la colindat, dupa slujba de Craciun incepe adevaratul spectacol.

Referitor la colinde, e bine de stiut ca acestia nu intra decat in casele care au portile deschise si lumina aprinsa. Aceste doua semne dau de veste colindatorului ca gospodarul casei isi doreste sa primeasca vestea buna a nasterii lui Hristos si e mai mult decat bucuros sa ii omeneasca pe colindatori cu d-ale gurii.
Copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. In credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului. 

Traditiile ocupa un loc important in sufletul si in viata acestui tinut si de aceea aici se traieste intens fiecare sarbatoare fie, ea laica sau religioasa. Iar portul popular este obligatoriu la sarbatorile religioase importante.

Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime.
Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa pentru zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare, intr-o bogata paleta de combinatii, dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din generatie in generatie. Poalele (fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie.
La barbati camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare.

MUZICA POPULARA

Maramuresul, acest tinut de poveste al Romaniei, a inmagazinat in zeci de veacuri tot ce a avut mai frumos sufletul romanului , de la cultura traditionala pana la sfintele obiceiuri stramosesti, de la colinde pana la horele cu noduri a caror tehnica de interpretate nu este la indemana oricui.
Maramuresul a ramas un taram de poveste cu oameni inimosi care, spre bucuria noastra a tuturor , inca mai poarta respect fata de costumul popular ramanesc, de jocul si cantecele vechilor ceterasi.

Aici obiceiurile si traditiile se pastreaza cu sfintenie din generatie in generatie.
Muzica populara din zona Maramuresului este una din cele mai indragite din aceasta zona a Transilvaniei.
Motivele care fac muzica populara din zona Maramuresului atat de indragita de toata lumea.
Instrumentul omniprezent din cantecele din Maramures este vioara sau cetera, urmata fiind de “zongura”, o chitara obisnuita, aceasta dand un farmec aparte cantecelor maramuresene. In lipsa intrumentelor ritmul este dat de tropotitul dansului sau de bataia din palme.

Unul dintre motivele care o fac atat de indragita este modul in care artistii de aici insufletesc atmosfera si cantecul lor plin de viata.
Instrumentul omniprezent din cantecele din Maramures , este vioara sau cetera, urmata fiind de “zongura”, o chitara obisnuita, aceasta dand un farmec aparte cantecelor maramuresene.
Iar in lipsa intrumentelor ritmul fiind dat de tropotitul dansului sau bataia din palme.

Activitati de interes:

- Vizitatea unei case traditionala a satului Ungureni


Vizitarea Biserici de lemn „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Rogoz, este una dintre cele mai interesante și valoroase din Transilvania. Constructia este datata de traditie în anul 1663, moment susținut de inscriptia de la intrare care evocă invazia tatara din 1661. Acest monument istoric este inscris si in Lista Patrimoniului Mondial.



Vizitarea Biserici de lemn a Satului, Biserica detine o frumoasa colectie de icoane pe lemn, expuse pe parapetul balconului, din care unele foarte vechi, si un minunat candelabru-cruce.

Muzeul Florean
Distanta: 30 km
Timp: 0 h 30 min

Expoziţia de artă plastică în aer liber a Muzeului Florean este situată în Poiana Soarelui, într-o pădure de foioase din hotarul satului Cerneşti, la dreapta drumului ce duce spre Ţara Lăpuşului. Aici întâlnim pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, un inedit parc de sculptură monumentală. Colecţiile muzeului ce însumează în prezent circa 10.000 de piese de artă contemporană, provenind de pe toate continentele, au devenit în timp un reper al turismului cultural din Maramures. In cadrul sau se organizează anual trei actiuni: Tabara de sculptura „Carbunari”, Salonul International de Gravura Mica si Festivalul International de Film Experimental.
Muzeul Florean din Cernesti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Maramures, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Manastirea Sf. Ana din Rohia
Distanta: 24.7 km
Timp: 0 h 33 min

Mănăstirea Sfânta Ana-Rohia a luat ființă în anul 1923. ​
Programul de vizitare:
- Biserica manastirii este deschisa zilnic de la ora 6,oo la orele 23,oo, unde poate intra orice credincios pentru rugaciune.
Pentru vizitarea celorlalte obiective religioase si culturale programul este:
- în zilele lucratoare se poate vizita intre orele 9,oo si 16,30
- în zile de sarbatoare se poate vizita intre orele 12,30 si 15,30
- nu se viziteaza niciodata în timpul slujbelor religioase
La manastirea „Sfânta Ana” Rohia, orice credincios, pelerin sau turist poate sa viziteze atât obiectivele religioase cât si cele culturale, acestea sunt:
BISERICA mare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”;
BISERICA –CATACOMBA, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, care se afla la demisolul noii bisericii si adaposteste Icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni;
PARACLISUL, cu hramul „Izvorul Tamaduirii”, unde se gaseste un iconostas unic la noi în tara;
BIBLIOTECA, care numara aproximativ 40.000 volume de carti;
CHILIA N. STEINHARDT (MONAHUL NICOLAE DELAROHIA), care se gaseste la parterul Casei Poetului;
MUZEUL manastirii care se gaseste în biserica de lemn cu hramul „Sfânta Ana”, biserica ce face parte din Coltul maramuresan.

Pastravaria Bloaja Si Lac De Pescuit
Distanta: 39.5 km
Timp: 0 hour 47 min

BALTA de pescuit si loc de relaxare
PASTRAVARIA BLOAJA- dispune de terasa unde se poate savura un pastrav proaspat la gratar si alte bunatati (se poate achizitiona pastrav pt. consum). Este un loc special pentru pescari care doresc sa pescuiasca CRAP intr-o balta special amenajata

Schi in Maramures – Cavnic
Distanta: 61.4 km
Timp: 1 h 13 min

DOMENIUL SCHIABIL DE LA CAVNIC – este situat langa localitatea cu acelasi nume, la poalele muntilor Gutai. Orasul Cavnic, fosta localitatea miniera, atestata documentar din anul 1336, traieste momentan doar din turism.
In anul 2002, prin amenjarea partiilor Icoana si Roata, localitatea Cavnic, considerata polul zapezii in Maramures, a ajuns pe lista domeniilor schiabile din Romania. Lungimea totala partiilor din statiune este de 8,5 km. In functie de grosimea stratului de zapada si de perioada in care vizitati statiunea, veti gasi functionale diferite partii.
Locatie: cele doua zone schiabile de la Cavnic (partiile Icoana si partiile Roata) se gasesc la 200m una fata de cealalta – la iesirea din localitatea Cavnic spre Sighetul Marmatiei, in amontele raului Cavnic.
Daca ar fi sa va recomandam una dintrele cele doua partii, va sugeram sa mergeti la partiile Icoana daca sunteti incepator si la partiile Roata daca sunteti la un nivel mediu sau avansat.
La cererea clientilor suntem in colaborare cu instructori de ski profesionisti cu scopul de a oferi lecții de schi de înaltă calitate, pentru doritori de toate vârstele si toate nivelurile. Monitori de ski instruiți pentru a adapta fiecare lecție pentru nevoile fiecaruia, pentru o experiență sigură si de neuitat.

Păstrăvăria Alex- Mara
Distanta: 89.1 km
Timp: 1 h 50 min

La ieșirea din Mara spre Baia Sprie pe partea dreaptă se vede o frumoasă păstrăvărie. Nu este o păstrăvărie obișnuită, cu bazine lungi, betonate și plase puse la uscat. Aici lacul împărțit de niște pasarele oferă un loc ideal pentru păstrăvi. Țâșnitoare de forme variate asigură oxigenarea apei. Tot peisajul proiectat ingenios este completat și de o cascadă, care deși artificială, sigur te opește din drum. Inclusiv clădirile de pe mal sunt realizate cu foarte mult gust.Păstrăvăria are un decor natural superb, de o frumusete rară.

Manastirea Bârsana
Distanta: 84.6 km
Timp: 1 h 49 min

Program:
Pentru crestini, manastirea a fost si ramane o cetate a rugaciunii si duhovniciei, unde generatii intregi se nevoiesc sa ajunga la desavarsire, la cunoasterea si unirea cu Dumnezeu. Cei care imbratiseaza viata monahala sunt chemati sa se roage pentru intreaga lume si aceasta este principala lor slujire catre omenire. Datorita lor, rugaciunea nu se intrerupe niciodata pe pamant, iar aceasta este cel mai mare folos pentru intreaga lume, caci lumea dainuie prin rugaciune.
De-a lungul veacurilor, Manastirea a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, prigoane, dar care n-au putut intrerupe decat temporar desfasurarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu. Manastirea continua astazi traditia vrednicilor inaintasi, aceea a impletirii armonioase intre munca in obste si slujbele dreptmaritoae, intre zidirea sufleteasca a pelerinilor si rugaciunea. De aceea, vietuitoarele manastirii se straduiesc sa savarseasca zilnic Sfanta Liturghie si Laudele bisericesti dupa cum urmeaza:
a) In zilele de peste saptamana slujbele incep la ora 7 dimineata prin citirea unui Acatist, a Ceasurilor al III - lea si al VI - lea iar in continuare se savarseste Sfanta Liturghie. Seara la ora 19 se savarseste Ceasul al IX - lea, urmeaza Vecernia, Utrenia si Ceasul I.
b) In Duminici si Sarbatori sfintele slujbele se savarsesc in aceeasi ordine insa incep dimineata la ora 9,30 respectiv la ora 17 dupa amiaza.
c) In zilele marilor Praznice, sfintele slujbe se savarsesc dupa un program diferit, care este anuntat in prealabil.
d) In zilele de Vineri din perioada Postului Mare si al Postului Nasterii Domnului de la ora 19 se savarseste Taina Sfantului Maslu.

Mai multe:

Valea Vaser si Mocanita
Distanta: 91.6 km
Timp: 2 h

Sezonul turistic se va deschide începând din data de 22 martie 2018, însă ocazional se organizeaza trenuri speciale pe care le anunţa oficial pe pagina lor info@cffviseu.com. telefon 0744 686 716
Construită după Primul Război Mondial doar pentru a transporta lemnul, Mocăniţa încă este folosită – în mod surprinzător – în scopul original. În zilele noastre, în ciuda vârstei sale înaintate, locomotivei cu aburi i s-a mai dat o sarcină: aceea de a transporta turiştii.
“Lemn” şi “apă” sunt două cuvinte care definesc cel mai bine Maramureşul. Istoria, tradiţia şi viaţa maramureşenilor sunt cioplite în lemnul bisericilor şi al porţilor, iar numeroase ape curgătoare sunt întinse pe toată zona, ca o pânză de păianjen, formând văi cunoscute: Mara, Iza, Vişeu şi Vaser.

Printre acestea, un interes special pentru turişti îl reprezintă valea Vaser, care traversează munţii Maramureşului în mijlocul unuia dintre cele mai frumoase şi mai sălbatice peisaje din românia. Râul Vaser are cam 60 de kilometri lungime, formând o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poiene minunate şi izvoare de apă minerală.

Turiştii pot merge cu trenul până sus, în capătul văii, şi înapoi, bucurându-se de frumuseţea naturii. De asemenea, este posibil ca aceştia să se oprească pe drum, la una din numeroasele halte, şi să înceapă o excursie prin munţi.

Cimitirul Vesel din Săpânța
Distanta: 122.6 km
Timp: 2 hours 22 mins

Orar de vizita: zilnic intre orele 10.00 – 18.00
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care, de la Ovid Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un eveniment vesel. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Munții Țibleș

Munții Țibleș sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Bran, având 1.840 m.
Pe Muntele Ţibleş, la cea mai înaltă cotă se află o Sfântă Cruce ridicată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Andrei şi a Preasfințitului Părinte Iustin Sigheteanul, cu sprijinul Primărie și din iniţiativa şi sârguinţa celor 27 de preoţi şi monahi din Groşii Ţibleşului. Sfinţirea a fost făcută la sfârşitul lunii august 2014.
Monumentul din piatră în formă de Cruce, ridicat în memoria tuturor locuitorilor satelor din cele două judeţe din jurul muntelui, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, care s-au jertfit pentru cauza credinţei celei adevărate, dar s-a ridicat şi pentru toate binefacerile revărsate asupra locuitorilor din Groşii Ţibleşului şi din localităţile din jurul versanţilor muntelui.